Prin Legea nr. 175 privind reforma învățământului se naționalizau toate școlile confesionale: în total 468 școli romano-catolice, 531 reformate, 266 evanghelice și 35 unitariene. Potrivit acestei legi învățarea limbii române era obligatorie începând cu clasa întâia. Învățământul primar obligatoriu era de șapte clase, cel gimnazial doar clasele V–VII, iar liceul (după model sovietic) clasele VIII–XI. La acea vreme majoritatea acestor școli rămăseseră încă instituții de învățământ maghiare. În același timp se desființau inspectoratele școlare maghiare care au funcționat câțiva ani, la fel și ministerul minorităților, iar învățământul în limba maghiară se restricționa pentru comunitățile ceangăiești. În urma reformei învățământului Universitatea Victor Babeș și Universitatea Bolyai din Cluj au suferit restructurări semnificative. Astfel facultățile de medicină au fost complet și irevocabil despărțite de universități, fiind reorganizate ca instituții de sine stătătoare (cea cu limba de predare maghiară s-a mutat la Târgu Mureș sub denumirea de Institutul de Medicină și Farmacie). În același mod s-au înființat, începând cu toamna anului 1948, facultățile de Materialism Dialectic și Istoric, Bazele Marxism-leninismului și de Economie Politică. Conținutul materialului predat era dominat de discursul caracteristic propagandei comuniste și staliniste, prin epurările politice s-a decimat corpul profesoral, iar la examenele de admitere s-au impus criterii politice specific comuniste.